Am revenit ieri de la Sighisoara. O iesire de 2 zile din cotidianul bucurestean care a prins foarte bine. M-am oprit direct la stadionul Ghencea. Mare meci anuntat: Steaua - Gaz Metan. Nu prea multi oameni prin tribune. Slabuta prezenta. Numele adversarului nu da prea multe motive de a iesi din casa.
De la primul moment al meciului mi-am dat seama ca va fi o executie cu public. Pai galeria adversa a inceput sa strige cu inflacarare numele lui Lacatus si l-au chemat si la salut. Toti restul eram stupefiati. Am raspuns doar prin niste aplauze apatice.
Pe parcursul meciului se vedea cam care vor fi ostilitatile si "cine isi doreste mai mult victoria" daca ar fi sa citez dupa limbajul de lemn al multor oameni de fotbal mioritici. Punctul culminant al spectacolului a fost momentul in care toata galeria Stelei a inceput sa-l aclameze pe unul din jucatorii oaspetilor. Intr-adevar, era un fost jucator al echipei din Ghencea, Nana Falemi. Dar sa-l aclamezi in timpul meciului si sa-l chemi si la salut tot atunci nu am mai vazut pe Ghencea. Omul s-a conformat si a raspuns prin niste gesturi rapide si ezitante salutului, in incercarea de a multumi si suporterii si a nu parea prea penibil in fata coechipierilor si echipei sale.
P.S. Bayern Munchen a pierdut acasa 2-5 cu Werder Bremen. Probabil au crezut ca au in fata tot pe Steaua.
22 septembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu