Cand "acasa" devine calvar

- cand certurile nu se mai termina
- cand lacrimile varsate dupa aceste certuri umplu din ce in ce mai multe batiste
- cand tot ce se intampla acasa incepe sa te afecteze din ce in ce mai mult in afara casei
- cand copilul e tratat dupa principiul "eu te-am facut, acu' mi te supui"
- cand copilul e facut doar pentru statut (statutul de femeie maritata si cu copil)
- cand frustrarile personale sunt revarsate asupra altuia
- cand zambetul de pe fata iti dispare in momentul in care ai trecut pragul usii
- cand ajungi sa nu-ti mai doresti sa ajungi in acel loc plin de caldura si liniste numit "acasa"
- cand nu te asteapta nimeni cu o mancare calda si o vorba buna
- cand pentru o raceala primesti vorbe de ocara in loc de o cana fierbinte de ceai
- cand nu auzi niciodata vreo lauda pentru vreo realizare, ba mai mult, ti se aduc numai reprosuri ca n-ai reusit mai mult

Cand toate aceste se intampla "acasa" devine doar un calvar care nu va inceta pana cand acest "acasa" va deveni istorie. Cateodata poate e mai bine sa pleci si sa nu mai intorci privirea.