16 septembrie 2009

O zi pe Transalpina

De mult imi doream sa ajung pe Transalpina. E drumul ce taie Parangul, incepand de la Novaci si terminandu-se la Sebes. Vreo 140km. Oficial este clasificat ca drum national, DN67C mai exact. Practic e un drum lasat in voia naturii si nerefacut de pe vremea primului razboi mondial cand nemtii l-au consolidat din ratiuni militare. Este drumul ce ajunge la cea mai mare altitudine, 2145m in pasul Urdele. Partea cea mai frumoasa si grea a traseului este intre Ranca si Obarsia Lotrului, adica vreo 30 si ceva de km. La partea aceasta ma voi referi si eu in continuare.

Citisem tot felul de legende despre drum. Cati oameni atatea pareri. Pe majoritatea forumurilor generaliste se gaseste si cate-un topic cu Transalpina. Rezumand cam tot ce citisem stiam ca trebuie sa ma astept la un drum greu, sa nu ma mire vreun cauciuc spart sau vreo tabla indoita si in niciun caz sa nu ma bag la drum pe ploaie.

Cum vremea se anunta buna vreo cateva zile, am decis sa merg pana la Ranca, sa gasesc ceva cazare p-acolo sa trec mai apoi muntele si sa campez la Obarsie.

Drumul pana la Ranca e bun. Chiar din ce in ce mai bun pe masura apropierii de Ranca. Si asta deoarece Transalpina e in plina reparatie. Se reface toata (latire + asfaltare). In Ranca se lucra din plin la punerea covorului asfaltic. Muncitorii chiar aveau spor si lucrarile miscau intr-un ritm normal dar prea alert pentru un ritm "obisnuit" din Romania. Cred ca in cateva zile au asfaltat toata Ranca.



Am prins o zi superba pentru traversare. Soare si niciun nor pe cer. Oficial drumul este inchis pentru efectuarea lucrarilor. Neoficial se trece dar in functie de progresul lucrarilor. Adica poti avea nenorocul de a prinde o impuscare a unui versant si trebuie asteptat vreo 1-2 ore pentru ca baietii sa curete soseaua.

Pana spre pasul Urdele, drumul e deja latit si asteapta doar o mica indreptare si covor asfaltic. Chiar in pas se lucreaza la latire. Baietii misca mult mai rapid la aproape 2200m decat pe plat, la campie, la construirea unei autostrazi. Si asta deoarece lucrarea a fost concesionata unei firme care dupa ce va reface soseaua va pune taxa pentru intrarea pe ea. Ceea ce mi se pare perfect normal. Daca mi se creeaza conditii decente, sunt dispus sa platesc pentru a ma simti bine. Si pe Transfagarana ar trebui introdusa o astfel de taxa. Asa am mai scapa de grataragii si trantorii care se inghesuie sa dea o tura pana sus, sa manance o ciorba si sa plece. Un 10-20 lei pe trecere si ar fi suficient sa mai cearna pleava.



Drumul pa la Obarsie e decent. Cu un mers incet si atent am reusit sa ating doar de vreo 4-5 ori cu scutul/pragul de pietre cu un Logan. Am vazut si un Opel Astra nou trecand si chiar un Matiz aprope de varf. Peisajul e superb. senzatia de a te afla pe un acoperis si panorama oferita sunt de nepretuit.

Lejer, cu opriri peste opriri si pozat am facut aproape 4 ore. Doar mergand se poate face fara probleme in 2 ore dar e pacat sa nu va opriti pentru admirarea peisajului si o gura de oxigen.




Dar frumusetile de mai sus nu au loc in promovarile doamnei Udrea cu Land of Choice. Las' sa promoveze Mamaia si Valea Prahovei, culmile snobismului romanesc si cam singurele destinatii cat de cat accesibile din Bucuresti. Sa ramana Transalpina un drum doar pentru cei ce apreciaza cu adevarat natura.

2 comentarii:

  1. Filmuletul face parte tot din DN67C sau ai luat-o pe ceva drumulet laturalnic?

    RăspundețiȘtergere
  2. filmuletul e fix trecerea prin pasul Urdele. Lucrau baietii la largire chiar acolo sus.

    RăspundețiȘtergere