Un nou film a fost pe meniul zilei de ieri:
The Conversation. O productie marca
Francis Ford Coppola. Totul se invarte in jurul unui detectiv particular care se ocupa de supravegherea diverselor persoane la comanda. Henry Caul este un tip cunoscut in mediile de specialitate si destul de respectat. Ceea ce-l distanteaza de restul e egoismul, lipsa sentimentelor si interiorizarea fata de oricine si orice.
Ultima dintre supravegheri declanseaza insa in detectiv niste trairi nemaintalnite pana atunci. Totul din cauza implicarii personale in acest caz. Nu se mai rezuma doar la indeplinirea misiunii (o inregistrare clara si la obiect) ci incepe sa puna cap la cap si informatiile din acele inregistrari. Aceasta implicare, adaugata la paranoia, egocentrismul si interiorizarea permanenta a personajului duce la o serie intreaga de trairi interioare de remuscare ale pesonajului si totodata o incercare disperata a acestuia de a afla ce se va intampla in urma celor aflate din inregistrarile sale. Totul culmineaza cu ultimele scene in care paranoia personajului pune pe deplin stapanire peste acesta.
Gene Hackman face un rol foarte bun dand credibilitate unui personaj care trebuie sa exprime cat mai putin prin cuvinte si cat mai mult prin trairi, sa fie cat mai tacut si in acelasi timp destul de perceptibil publicului. Un film bun de vazut si pentru partea de documentatie tehnica in domeniul supravegherii persoanelor. Il recomand tuturor celor pasionati de filme de spionaj.
7.5/10.
Tot in aceeasi tematica va mai recomand
Das Leben der Anderen. O productie germana despre spionajul inaintea caderii Zidului Berlinului.
Postări
